Am să revin la scris…

Mi-am făcut de multe ori planul ăsta, an după an. Fac asta din 2011. Suntem în 2021. Dacă mai așteptam un pic aș fi putut scrie ceva de gen După 20 de ani. Nu-s Dumas dar na, nici volumul ăla nu-i cine știe ce. Și iată, au trecut doar 10. Cum să mă gândesc la 20?

Mi-am propus să revin la scris. Cumva o merit. Până la urmă scriu pentru mine, am spus mereu că uneori este nevoie de scriitură pentru a elimina fie ceva demoni, fie ceva măscărici. Poate că a sosit vremea să merit din nou să mă apuc de asta.

Am început cu volumul din 2011, primul meu volum, cel după care ar fi trebuit să mă apuc imediat de al doilea. Îl recorectez, rearanjez (poate mai și adaug ceva) și-l voi urca pe Google Books. Are și o formă fizică, se găsește și la Biblioteca Națională, când am să am timp de asta și timpurile îmi vor permite acest lucru poate am să mai scot un tiraj. Până atunci ne vom mulțumi cu ediția a doua, electronică. Ediție a doua care sper să aibă și ea varianta sa fizică.

Este un volum de nebunie, probabil că Gelu Voican nu va simți vreodată metafizicile și clitorisurile între care trăia la acel moment personajul din volum. Bine, este vorba mai degrabă de Jack și Heineken, nu de metafizică și clitoris, dar e frumos să folosim termeni aparte, vorba lui Fănuș Neagu către Ioanițoaia, “am cancer, dar tu poartă-te ca un intelectual şi scrie neoplasm“. Realitatea e mereu mai suportabilă când este cosmetizată.

Viața asta a avut prețul ei. Adică urletele din volum. E o viață care la un moment dat s-a întors, personajul nu este nici pe departe perfect, era din nou să se distrugă de unul singur, până la urmă ce-și face omul cu mâna sa se cheamă lucru manual bine executat.

Începutul și finalul de acum ceva vreme vor constitui probabil adăugirile față de prima ediție.

Prețul va fi, desigur, 0 lei. Cado’, cado’, cum spunea un italian simpatic, agitând prin aer niște tinichele dubioase, poate chiar mai dubioase și decât el.

Iar dacă vreți un mic preview a ceea ce poate nu știați că există, aici găsiți ceva păreri despre volum, culese la vremea la care a fost lansat, și aici găsiți ceva citate din el. Naiba știe ce a văzut doamna Cornelia Georgescu la mine de m-a urcat acolo dar na, într-o amiază în care canicula era mai suportabilă decât faptul că trăiam cocoșat am descoperit că fac parte din comunitatea de acolo.

Ar urma apoi un volum de poezie. Poezie socială, am încercat și asta. Am totul la îndemână, teoretic nu va dura foarte mult să pun lucrurile în ordine. Bine, și să adaug ce ar mai fi de adăugat. După care un volum alcătuit din câteva dintre cele peste 600 de editoriale scrise pentru ziarul la care am lucrat timp de 13 ani. Editoriale sportive. Aici o să am de muncă, este de ales la modul serios. Apoi unul de sonete, știți voi, Shakespeare, Voiculescu (Vasile, nu Vlad ministru’ minune, ăla e pe filme).

Desigur, și acestea trei urmând să aibă o variantă fizică atunci când se va putea, și acestea mergând pe electronic în primă instanță, și acestea urmând să aibă același cost imens, 0 lei.

După care ar trebui să vină încercarea cea mare. Un volum nou. Dezlânat poate, la prima vedere, dar departe de asta. Un volum care să o includă și pe Ceauna.

După care… vom mai vedea.

Momentan e vremea să rezolv primele trei provocări. Am 1 an la dispoziție. Să vedem ce pot face din el. Și cu el. Asta este tot ce mi-am propus pentru 2021.

PS – Dacă mă întrebați de ce gratuit, este simplu. Primul motiv este că nu am conceput sau știut vreodată să-mi vând sufletul. Dacă puteam face asta eram extrem de departe în ziua de azi. Nu sunt. Așa am ales, să pot să mă uit în oglindă. Al doilea motiv este că sunt ultimul om care să vrea să aibă de-a face cu statul român, recte declarații legate de drepturi de autor și alte alea. Mulțumesc, dar nu. Gata, v-am lămurit și cu asta.