Ceauna, 4

Nu știu sigur de ce o sunasem. Poate pentru că venise timpul. Pentru o vreme refuzasem orice contact, eram pe drumul meu, singur ca întotdeauna, cu privirea aceea a mea care mirosea mereu a păcat. Dar am pus mâna pe telefon, era o seară de decembrie, zăpada se prăvălea peste umbrele tăcute ale pașilor, cocaina … Continue reading Ceauna, 4

Ceauna, 3

- Ce faci, fă? Ceauna se uită leneş la mine. Îi sclipeau ochii, habar nu aveam de ce. Stăteam la masă în “Jos Pălăria”, între eşecurile artei şi eşecurile proprii, încercând să prind frânturi şi din discuţiile celorlalţi, chiar dacă eram al dracului de curios să văd ce mai avea de spus greşeala alături de … Continue reading Ceauna, 3

Ceauna, 2

Ceauna se uită strâmb la mine. “Te-ai tâmpit, să moară mă-ta, sau vrei să mă prindă Tingirea să mă taie?”. Tingirea era mama Ceaunei, o ţigancă iscată dintr-un viol la ceas de seară pe malul străzii, cam la ora la care batracienele îngână, prin cartierele mărginaşe, aria incestului. “Nu ţi-ajunge ea? Ce sloboz să te … Continue reading Ceauna, 2

Ceauna, 1

“O să ai pula mare, coaele rotunde şi nu prea vei avea probleme cu hemoroizii”, îmi spuse Ceauna, unica şi adevărata urmaşă a binefăcătoarei Mama Tingirea. Mă uitam ca tâmpitul la ea, stăteam în braţele maică-mii şi gânguream, dar nu reuşeam să pricep cum de în loc de trei ursitoare simpatice mă alesesem cu jarteaua … Continue reading Ceauna, 1