Cum nu aveau ce să facă pe acasă, nemţii de la Axxis au zis să se adune şi să o pună de un album de cover-uri. Ultimul lor album, “Utopia”, data din 2009 şi putea fi clasificat ca unul foarte bun pentru ceea ce interpretează şi pentru anii pe care-i au în spate.
Trist că alegerea a fost tocmai un album de cover-uri. Nu le-a ieşit deloc. Axxis se simte bine în mijlocul propriilor piese, iar Bernhard Weiß nu poate fi scos din ele, pentru că asta ştie să facă.
Ei bine, Axxis dă chix pe fiecare dintre melodiile existente pe album, fie că este vorba de Yes, Boney M, Bee Gees, Billy Idol, Phil Collins, The Police, Opus (fuck that…), Jethro Tull, Electric Light Orchestra, Jefferson Airplane, Kraftwerk, Celine Dion sau Kiss. Le-am întins pe toate ca să vă daţi seama de dimensiunile dezastrului. Orchestraţiile sunt slabe, la unele dintre piese chiar foarte slabe, iar Bernhard e departe de se descurca la fel de bine pe toate. Vocea sa e acolo, dar nu are ce căuta pe piesele respective.
Un album pe care, personal, îl voi ţine pentru că am toată discografia, Axxis fiind una din trupele mele preferate. Însă a doua oară nu-l mai ascult.
Blues4Coffee 
Sincer, daca e sa fiu naspa, nu prea erau ei cine stie ce ce varf muzical. Kingdom of the Night a fost bestial si…cam atat dupa mine 🙂
Bine, nu se va compara nimic cu coverul Elvenking dupa Belinda Carlisle:
LikeLike
@krossfire – No, că ai dreptate, nu au fost vreodată vârf. Sunt însă din trupele mai cunoscute care aduc sau au adus şi lucruri plăcute. Cât despre cover-ul ăla, am rezistat 1 minut, consider că este suficient :))
LikeLike