Din drum #241

Saxon – Inspirations (2021)

Wow, primul album de coveruri din discografia Saxon! Aveți acolo Rolling Stones, Led Zeppelin, Deep Purple, Motorhead, AC/DC sau Toto (printre alții) în varianta pe care o dau Saxon pieselor. Și spun că nu este deloc rău și că peste album merită trecut, trupa asta nu vrea deloc să fie bătrână, reușește să păstreze stilul acela în actualitate.

Agent Steel – No Other Godz Before Me (2021)

Primul album după 14 ani de pauză și un nou album cu John Cyriis la 34 de ani de la ultimul pe care a dat cu vocea. Wow, ce amintiri! Eu nu am fost deloc încântat de el, ideile par a fi alea de acum 30 de ani chiar dacă trupa are altă componență. Mno, niște speed acolo, dar nu cum doream. Păcat, speram să fie o surpriză frumoasă.

Shotgun Revolution – IV (2021)

Un fel de hard-rock combinat cu alte câteva elemente, cât să zică ei că au făcut o chestie mai diversă, așa. Nu este chiar rău însă este total lipsit de inventivitate, asculți ceea ce ai mai ascultat iar puținele teme pe care le au se cam repetă. Mno, asta este, poate data viitoare va fi mai bine, ce să zic…

Mullett – The Originals (2021)

O trupă de ani ’80, asta este intenția lor, să păstreze anii ăia aici, să stea pe hair metal și pe glam. Componența lor este Ron Jovi, Dan Halen, Teddy Lee și Jeff Leppard, lol. Sunt americani și ăsta pare primul lor album de studio. M-a distrat, este vesel, funny, cum vreți să-i spuneți. Și da, este în ’80, e ce trebuie pentru asta.

Batushka – Carju Niebiesnyj EP (2021)

Batushka lui Bartłomiej, care s-a rupt de trupa de bază, asta ca să știm ce ascultăm. Well, nu am fost deloc încântat de ceea ce este aici. Desigur, chestia asta nu sună rău, doar că m-a plictisit foarte tare și pe la mijloc am fost tentat să dau skip și să mă ocup de altceva. Asta este, cândva se putea mai bine.

Royal Rebels – Royal Rebels (2021)

Hard-rock de bază. Adică așa este compus, cântat, așa sună și instrumentele sau vocea, setul de tobe m-a disperat, nu-mi dau seama de unde au găsit așa ceva. Sunt sigur că prietenii lor vor fi foarte mulțumiți de acest album, pentru mine a fost doar o altă mizerie muzicală care nu trebuia să vadă lumina zilei.

Ulthima – Symphony of the Night (2021)

Melodic death-metal, primul album al unei trupe finlandeze sosit după două single-uri. Și cu ceva sânge mexican, de vreme ce doi dintre componenți sunt de acolo. Băi, este un album agreabil, extrem de agreabil, poate nu genial dar cinstit și curat, produs bine și care are câte ceva de spus. Este genul pe care-l asculți oricând, nu strică.

Austin Meade – Black Sheep (2021)

Cum site-ul pare a fi din 2020 aș presupune că e primul album al trupei, una despre care nu am reușit să aflu multe. Băieții par a cânta ceea ce cheamă americana, pe album au și lucruri serioase, dar și unele care bat spre alternativ, mă rog, chestii de genul Mike Tramp după ce s-a lăsat de White Lion. N-am fost impresionat.

Dvne – Etemen Ænka (2021)

Ei zic că ar fi un fel de progresiv, eu zic că avem ceva metal modern cu niște apucături de death melodic, dar poate mă înșel. Nu m-a fericit cu nimic albumul, curge fără să spună cu adevărat ceva. Pe unele zone devine chiar plictisitor, și pentru că știm ce se cântă, și pentru că au câteva teme pe lângă care se învârt. Mno, asta este.

Shade Of Memories – Glaciers Of Tomorrow (2021)

Heavy spre progresiv din State. Absolut nimic deosebit, chiar nimic, am ascultat albumul și la final nu am rămas cu prea multe în urma lui. Ar putea fi ceva mai bine dacă nu s-ar chinui să cânte aceleași lucruri reșapate pe care le știu pe zona asta, că tehnicieni par a fi. Poate următorul le iese mai bine.

Hevilan – Symphony of Good and Evil (2021)

Heavy brazilian. Buni tehnicieni, vin chiar și cu treburi peste heavy, din nefericire când am terminat albumul am constatat că nu mai știu nimic. Poate-i și vina vocii, nu mi-a transmis nimic, acolo se putea mult mai bine, trebuia cineva mai serios pentru ceea ce se cântă.

Martyrium – Lamia Satanica (2021)

Black metal din Malta, având la voce o gagică, Sandra Misanthrope (Stensen) din ceea ce am citit. Well, nu sună deloc rău, nu este produs deloc rău, aș spune că au ajuns și maltezii să ne dea lecții în materie de muzică. Urmează probabil Gibraltar. Una peste alta este un album de ascultat, are câteva lucruri bune de spus.

Depths of Hatred – Inheritance (2021)

Deathcore cu thrash, cred, sosind din Canada. Ciudat, că lumea acolo e destul de liniștită. Trecând de asta eu zic că discul ăsta are chestii pentru care să fie ascultat. Sunt foarte tehnici, vocea este ce trebuie, riff-urile au moment în care rup, pe scurt un album numai bun de pus într-o frumoasă dimineață de sâmbătă, la cafea.

Kankar – Dunkle Millennia (2021)

Black atmosferic de pe tărâmuri germane. Nu am fost neapărat impresionat dar poate fi spus că nu este nici un album de aruncat, a livrat destul de decent ceea ce a promis. Uneori fad și repetitiv, aici probabil că se întrerupe distracția, iar atmosfericul putea să fie ceva mai atmosferic, ar fi ieșit mult mai bine.

Axecrack – Lobotomobile (2021)

Americani și heavy. Gen ani ’80, NWOBHM sau ceva pe aproape. Ei, cum vocea intră aproape imediat acolo te cam și oprești să asculți mai atent. Nu poți veni cu așa ceva pe un disc, chiar nu poți. Dar este bine că trupa asta există, Trooper și Scarlet Aura devin mai suportabile când auzi așa ceva. Și Dumnezeule, ce producție…

MadneS – Let The World Burn (2021)

Tot heavy se dorește și ăsta, de la germani, deși ei zic thrash. Prost, prost cu spume. Fără idei, alea care sunt par puține și deosebit de fixe. Iar producția este făcută probabil cu ăla care mixa albumele lui Cătălin Crișan, altfel nu se poate explica atrocitatea aia pe care am auzit-o acolo. De evitat.

2 thoughts on “Din drum #241

  1. Saxon, mie mi’au plăcut. Îți dai seama că direct la Bomber m’am dus.
    Agent Steel, departe de ce ar fi putut să fie.
    Depths of Hatred, am fost plăcut surprins. Mersi.
    Martyrium, clar peste oricine pe felia asta de la noi.
    La noi singurul band care este acolo sus și bine, sunt Celelalte Cuvinte. Eu nu’s fan dar mno, cum zici tu, să coroana cui trebuie.

    Like

    1. Saxon – La ăștia zici “Saxon” și aia este. Ce să mai zici în plus? 🙂
      Agent Steel – Cred că un singur om, oricât de genial ar fi, nu ajunge. Aia-i problema albumului 🙂
      Depths Of Hatred – E buni, care este 🙂
      Martyrium – Nu am sărit în sus, dar pe felia asta este album. Nici Nekrodelirium nu sunau rău cu ea 🙂

      Cât despre Cuvinte, asta este doar părerea mea. Mie mi se pare încă cea mai așezată trupă de-a noastră. Cu versuri în engleză și ieșită afară, well… 🙂

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s