supermarket

Privea uimit la lumea din supermarket.

Oamenii,

se înghesuiau, se îmbrânceau,

uneori alergau spre un produs sau altul,

ici şi colo se mai isca o ceartă.

Produsele stăteau toate la locul lor,

nici mai multe, nici mai puţine,

să le ajungă tuturor,

dar lumea continua să fie nebună.

Nu erau reduceri de sărbători, nu

era vorba nici de solduri

şi nici lumea nu devenise, dintr-o dată,

mai bogată.

Erau doar oamenii.

Aşa ajunseseră, nişte

umbre care se temeau să nu

aibă, nişte iluzii care refuzau

să creadă că înainte de a învăţa

să mergi trebuie să înveţi

să te târâi.

Şi atunci, alergau şi se îmbrânceau

şi se înjurau.

Aici era singurul loc în care

puteau accepta social să târâie

ceva după ei: coşul de cumpărături.

 

BogDan, Semne Bune

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s