vreau să mă fac plagiator

Pe bune, treaba asta îmi surâde din ce în ce mai mult. Problema este că eu nu vreau să fie un plagiator mic, așa cum sunt ăștia de tot apar la rampă prin România, pentru că e inutil. Dacă tot faci o ciordeală, ideea este să o faci în stil mare.

Mă gândeam să iau, de exemplu, La Râul Piedra Am Șezut Și Am Plâns. E de căcat, tocmai de aia a citit-o și plăcut-o mai toată lumea, deci pe baza ei numai bine ce se poate desena o operă de artă nouă, mult mai decentă decât originalul. Ei doi, în tinerețe, povestea clasică. El, țigan (rromanes neromânes ciorditorincus). Băiat de cartier, face bani, bea cu băieții, fute picioare-n gard. Ea, româncă, lindicul principesei de la scara 2, plină de fițe, dar sorbindu-l pe el din ochi. Pe lângă faptul că relația asta ar avea probleme când vine vorba de familia ei (intelectuali rasați, maică-sa punându-i de mai multe ori în vedere că poate să-i aducă în casă orice pulărău, dar nu pui de cioară), legătura e aproape interzisă și de timiditatea crescută a celor doi. El nu știe cum să-i spună ei că i-ar da-o anal. Ea, de cealaltă parte, nu știe cum să-i explice lui că i-ar țuguia-o între buze. Și anii trec, care sunt.

Peste 11 ani se întâlnesc. El conduce cartierul, e prinț. Absența ei l-a făcut să nu mai aibă încredere în vreo femeie, tocmai de aceea a devenit un fel de îndrumător spiritual al celorlalți: le spune tuturor că femeia trebuie futută și atât, nu pui botul la cardeala ei că te-ai și ales cu cardul golit în AFI Palace. Mulți îl consideră mesianic, pentru că și așa nu aveau bani. Ea, intelectuala rasată, este vânzătoare la un chioșc RATB, divorțată și cu un ex-soț care vine și-i scuipă în fiecare zi geamul de la gheretă.

El trece la un moment pe lângă gheretă, o vede pe ea, rememorează momentele când și-ar fi oglindit mustața în inelul maro pe care-l posedă și exclamă: “hai, să-mi bag pula”!

Seara, la închidere, vine să o ia de la chioșc. Pornind de la Mihai Bravu, se vor plimba pe malul Dâmboviței, rememorând momentele cheie ale cartierului și ale relației lor ratate. Ajunși pe Lacul Morii, se vor așeza preț de câteva minute pe una din băncile luminate, realizând ce puternică este atracția lor, reconsiderând toată relația pe care au avut-o. În timpul acesta, el o va servi pe ea cu covrigi luați din stația de metrou Semănătoarea și ea îl va masturba tandru, atentă să nu fie observată de paznici. La final, înainte de a o duce acasă la el, el se duce aproape de apă, ia câteva picături în mână și-și spală viermișorul bronzat, deja îngrețoșat olfactiv de amestecătura dintre transpirația generată de canicula de peste zi și mehlemul scurs printre degetele ei.

Volumul se va numi “Pe Lacul Morii mi-a plâns-o și m-am spălat”.

PS – Rândurile de mai sus sunt un pamflet și trebuie tratate ca atare.

2 thoughts on “vreau să mă fac plagiator

  1. “PS – Rândurile de mai sus sunt un pamflet și trebuie tratate ca atare.” – În mintea mea văd un “NU” inserat în propoziţie. :)Altfel, prevăd şi un Alchimist de Ferentari, care are capacităţi telekinetice, toate obiectele din buzunarul altora ajungând în cel propriu, o Mercedesa se hotărăşte să moară după ce au repatriat-o din Franţia, iar bărbac-su a caftit-o mai grav decât în ultimele 200 de dăţi… Merg multe.

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s