Tower’s Pub este un pub. Doh! Un pub din Târgoviște. Și care se situează al naibii de bine, imediat la intrarea/ieșirea principală a parcului Chindiei, pe strada principală. Calea Domnească zic eu că se numește, așa mi-a spus Waze.
Este unul dintre puținele locuri în care m-am simțit bine de cum am intrat. Aranjamentul este cumva eclectic, îmbină mai multe teme, de la popular, simplu, la industrial, iar lumina nu foarte puternică, ba chiar difuză (sper să fie așa și seara) ajută la stabilirea unei intimități care cu greu se poate găsi. Am văzut și o imitație de cabină telefonică britanică. Simpatic, ce să zic 🙂
Din ceea ce am văzut în ziua aceea, pub-ul dispune de o terasă așezată cumva lateral și de una așezată în spate. Sau de una mai mare care se întinde pe două laturi ale stabilimentului de cultură gastronomică. Vara cred că-i tare simpatic acolo, na, căldură, aer, plante, cam tot ce-ți dorești.
Nu mai știu ce muzică am ascultat. Dar știu că nu m-a deranjat, dimpotrivă, programul a contribuit din plin la stabilirea acelei atmosfere care să mă relaxeze și să mă ajute să o iau înapoi spre București prin infernul generat de cretinii care circulă pe DN7.
Servirea a fost excelentă. Spun asta pentru că a fost la timp, punctuală, dar fără să ai senzația că cineva te urmărește pentru a te servi exact când cică ar trebui să se petreacă asta. Fetele au fost la înălțime, am urmărit și am văzut că se comportau la fel cu toată lumea și asta în ciuda faptului că vreo două dintre ele păreau obosite peste limita aia normală a oboselii. Au fost amabile, ne-au dat amănunte, nu am așteptat prea mult să mi se ia comanda, să plătesc sau să mi se aducă mâncarea.
Mâncarea. Conform gusturilor mele și ale copilotului meu de viață a fost bună. Foarte bună. Și dacă la mine este simplu, trebuie să știți că să mulțumești copilotu’ nu este chiar ușor. Ambii am luat chestii simple, eu ceva pui cu cartofi, salată și sos (nu mai știu exact denumirea) și doamna niște spaghete, adică niște lucruri unde dacă greșești atunci se poate spune că ești praștie. N-au fost. Ba chiar au bătut la tălpile goale multe localuri de lei mulți din București, lei din ăia așezați pe notă. Pentru că și lucrurile simple trebuie să aibă gust, alea sunt oricum cele mai consumate. Tot respectul pentru ce am găsit aici, bucătarii merită fără probleme toată încrederea și pentru aventuri culinare mai serioase, aventuri pe care nu văd de ce nu le-aș avea data viitoare. Da, mă mai duc la Târgoviște, de ce nu? 🙂
În materie de prețuri lucrurile stau de asemenea bine. Am mâncat sub ceea ce se percepe în haiducia HoReCa din București, rar există loc unde prețurile să fie egalate. Vorba aia, la mine-n comună este 8 lei un mititel iar la Târgoviște am fost cu mult sub masa de două persoane de la București, masă care să includă și cafea și sucuri. Iar la capitolul calitate/preț sunt imbatabili, nu știu în clipa asta ceva din orașul meu care să se poată apropia de ceea ce au oferit ei. Nu există. Nu cred că există. Sau poate există, doar că nu vă spun despre ce loc este vorba, aș vrea să fie cât mai liber pe acolo.
Și desigur, poate vor mai crește prețurile și la Tower’s Pub, dar tot nu cred că vor ajunge la nivelul orașului ăsta care ne omoară pe toți încet și sigur.
Așa că eu personal recomand acel loc. Dacă sunteți prin Târgoviște, dacă ați oprit în drum sau ați venit să scăpați măcar câteva ore de Mucidava, capitala Țiganiei, atunci acesta este locul unde să vă refaceți bateriile. Mi-am făcut documentarea înainte de a ajunge acolo, am ales din prima și spun că nu am ales deloc rău.
Poftă bună să aveți.
Blues4Coffee 