Din drum #247

Soulvapor – Soul Searching (2021)

Progresiv cu ceva post-rock. Chestie americană. Mno, nu este neapărat foarte rea doar că nu-mi dau seama care este logica albumului. Pare pus pe picioare doar ca să fie. Plus că tot ce am ascultat acolo am ascultat deja la alte trupe de profil, mai mici sau mai mari. Mno, nu cel mai rău disc, dar nici ceva de pus în ramă.

KK’s Priest – Hellfire Thunderbolt (2021)
Adică trupa lui KK Downing, fost Judas Priest. Single sosit de pe albumul ce va fi lansat prin august. A ce sună piesa asta? A Priest, desigur. A Priest prost. Și pricep că mai este și Tim Ripper la voce. Am senzația clară a faptului că albumul va fi un eșec de proporții. Sper să nu fie așa, dar nu cred că mă voi înșela.

Southern Gentlemen – It’s a Long Dark Road (2021)

Americani cu hard-rock, cu hard-rock ceva mai apăsat. Nimic deosebit. La a doua piesă am rămas puțin blocat, au încercat să imite niște Dio și problema este că Dio chiar nu poate fi imitat. Dar na, alegerea lor. Din punctul meu de vedere este un album slab. Are câteva lucrușoare simpatice, dar cam atât.

Fortunato – Insurgency (2021)

Francezii și-au anunțat albumul ăsta ca fiind inclusiv neo-clasic. De aia am și pus mâna pe el, este unul dintre genurile mele preferate. Este ceva neo-clasic pe acolo, trebuie să recunosc, doar că este ascuns după un power metal absolut penibil. Pe cuvânt dacă pricep de ce au făcut asta. Na, nu-i treaba mea, însă slab album. Aproape leșinat.

Subterranean Masquerade – Mountain Fever (2021)

O trupă israeliană de progresiv care adună și ceva personaje de prin alte țări. Aș spune că este un album bun, de luat în seamă. Nu foarte ușor, cu clare tente locale, dar bine făcut și excelent interpretat. Și cu o anume inventivitate că na, pe zona și-au făcut deja de cap Orphaned Land. Bun album, mi s-a părut simpatic de ascultat.

Kotiteollisuus – Jumalattomat (2021)

Ceva metal finlandez. Are și hard, are și heavy, are și chestii mai grele, au pus și ei ce s-au priceput pe discul ăsta. Amestecul este slăbuț și nu ține deloc la ureche, e o brambureală de sunete și apucături acolo, merita mai multă atenție, material aș spune că ar fi. Poate data viitoare le iese mai bine.

Kikimora – Dirty Nails (2021)

O trupă bulgărească condusă de Nikolo Kotzev, virtuozul lor pe chitară. Nu am ce spune altceva despre albumul ăsta decât că mi s-a părut aproape de impecabil. Excelent făcut, progresiv/hard de gen 80-90, totul acolo unde trebuie, totul cum trebuie. Bun album, m-a bucurat mult. Ne-au dat clasă bulgarii cu el, suntem pastă și aici.

Seventh Crystal – Delirium (2021)

Hard-rock de la suedezi. Mă rog, nu este numai hard-rock, au mai băgat ei câte ceva pe acolo. Să fie, să nu cumva să lipsească. Slăbuț album. Sunt ceva idei, nu se poate nega, numai că nu-s deloc tratate așa cum trebuie, au dat rasol, au vrut să termine repede. De inventivitate nu vorbesc, aș spune că așa ceva nu există pe discul ăsta.

4 thoughts on “Din drum #247

  1. Kikimora, asteptam părerea ta despre el. Eu am fost încântat masiv. Am zâmbit mult la albumul ăsta.
    O să pun o ureche și pe israelienii ăia, dar slabe șanse să am mai mult decât un rictus.

    Like

    1. Kikimora ăia sunt rupere. Bine, este Kotzev acolo, nu mă puteam aștepta la ceva prost, omul ăsta face lucruri bune în tiparele în care stă. cât despre israelieni, acolo clar este de gust. Prinde sau nu 🙂

      Like

  2. Nils Patrick Johansson de la Astral Doors, Civil War si inca 3-4 proiecte il imita ca timbru pe Dio si inca binisor. Diferenta e ca Dio nu era pasionat de conspiratii obscure din Suedia ;))

    Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s