Primul primar care anunță dărâmarea Militariului are sprijinul meu extins

Plec de la secția de votare și mă duc la Apusului să iau și eu un autobuz. Plănuiam să merg în Regie, eram sigur că pe acolo se poate bea ceva alcool.

Vine mașina, totul frumos, aer condiționat în 336, civilizație. Nu și pentru două doamne care deschid geamurile, norocul nostru că le-a explicat șoferul că sunt proaste și că aerul condiționat cu geam deschis nu este chiar cea mai bună combinație.

La prima stație, care se cheamă tot Apusului, se urcă trei pirande, patru boraci și doi domni. Domnii aveau berea în mână și țigara-n gură, este drept, aia din urmă neaprinsă. Încep să vorbească în stilul caracteristic. Apoi trec la dedicații către cunoscuții din mașină, ceva de gen “spune-i că-l salută Mitică Țiganu’, știe el cine sunt”. Partea finală, au Carla’s Dream în sânge și se apucă de cântat “op, eroină, op, op, eroină”, moment în care eu și nevastă-mea clacăm psihic și decidem să ne dăm jos la prima. Prima în cazul ăsta era Răsăritului și în spate venea un 136, deci șanse bune de a ne continua călătoria.

Doar că nu.

Pentru că în 136 se aflau doi cetățeni de aceeași etnie cu Mitică Țiganu’, un el și o ea, care stăteau pe scaunele din spate, descălțați. Vă dau cuvântul meu de onoare, în viața mea nu am dat de o mașină mirosind așa. Era pur și simplu pestilențial. O fermă de sconcși. O mizerie de nedescris. Probabil că animalele alea nu mai cunoscuseră apa de pe vremea în care aceasta a fost inventată. Nu vreau să știu unde trăiau ăștia, nu am asemenea forță să aflu, dar aș vrea să aflu de ce dracului trăiau, că asta e o întrebare legitimă pentru un om normal. Nici măcar nu cred că au votat, nu aveai cum să le permiți să intre la vot pentru că se scorojeau foile de cum treceau pragul secției de votare…

Pe deasupra vorbeau cu unul mai tânăr pe care-l îndemnau să ia metroul către nu știu ce direcție, pentru că ajunge mai repede, doar că ăsta spunea că nu se duce cu el pentru că acolo e Diavolul care l-a mai prins o dată în metrou și a simțit cum îl ia pe la spate.

Ne-am dat din nou jos la prima, adică exact la mine-n zonă, la Lujerului și am făcut drumul până la Cora printre blocurile pe unde mi-am futut copilăria. Băieții erau tot la uzina unde se adunau și tot pe băncile pe care am stat și eu de atâtea ori. Mizeria de acolo, pe care am dorit să o uit, era acum ca un Radisson Blu pe lângă ceea ce trăisem în autobuzele alea două.

Primul primar care promite că dărâmă Militariul din temelii și că-l populează cu persoane decente și care să se încadreze în statutul de biped va avea sprijinul meu extins, în sensul în care-mi aduc personal prietenii la vot și-i bat de se cacă pe ei dacă nu pun ștampila unde trebuie.

Până atunci mă țin departe de el. Vizite cât mai puține și scurte pentru că dăunează tenului.

PS – Dacă se nimerește pe aici vreun bou sau vreo vacă pregătiți să-mi explice despre Militari atunci le transmit că acolo am crescut, că am mai bine de 35 de ani trăiți în mizeria aia și că este probabil ca eu personal să știu cu ochii închiși fiecare stradă din zonă și să apreciez exact unde poți să trăiești decent și unde nu poți să trăiești decent când vine vorba de Militari. Așa că muie și marș de-aici cu mândria de militarian.

12 thoughts on “Primul primar care anunță dărâmarea Militariului are sprijinul meu extins

  1. si cand am zis de militari ca e o cocina de porci mi s-a dat peste gura ca e o zona frumoasa, in crestere, in expansiune, in morti pe ma-sa…

    Like

  2. Cum plm sa zici asta despre tara care te-a format cartierul care te-a educat care a facut un barbat din tine ba de-aia nu merge nimic in tara asta pentru ca voi tineretu’ in loc sa puneti osu’ la munca strigati doar sa criticati care este care macar parintii vostri au facut blocurile astea de care va bateti joc voi ce-ati facut sunteti toti niste satanisti si drogati

    Paduchiosilor in gura.

    Like

      1. Lui Rareș Mănescu, fostului, i s-a rupt chiar mai mult. Pula mea, el era la Paris… a fost la Paris pe toată perioada mandatului, că acolo stă. Nici nu suntem siguri că mai există, în sloboz, sunt foarte puțini cei care pot spune că l-au văzut și este viu. Muie. România, noi, astea. Cu pula-n gură.

        Like

    1. Nu, nu, nu “s-ar putea”. Sigur-sigur. Garantat 100%. Iti zic eu, chiar o sa-ti schimbe viata. Nu-ti zic si cum, da’ alea-s detalii…

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s