Mă duc, mă întorc,
am în mine un orc,
uneori chiar mai torc,
vieţii o zi mai storc,
şi apoi plec înot,
blocat într-un port,
arestat într-un cort,
aproape un mort.
Tocmai de-aia decid
să închid tot c-un zid,
şi de-acolo, desprins,
să văd hău necuprins.
Nu că ar mai conta,
dar aşa aş zbura.
Blues4Coffee 