Pentru mine, metafizica extaticii de tip carnal îmi aglutinează consistenţa existenţială în clipa în care mulez femeia pe pulă.
Din acest punct de vedere, dacă este să considerăm că rândurile de mai sus sunt referenţiale pentru coit, singurii nefericiţi mi se par pseudo-intelectualii.
Pentru ei, atingerea împlinirii sentimentelor carnale se poate face doar în clipele în care-l mulează pe Dan Puric pe hârtia igienică.
Ahem…..
METAFÍZICĂ s.f. 1. (În filozofia premarxistă) Parte a filozofiei care tratează speculativ principiile fundamentale ale ontologiei. 2. Metodă antidialectică de cunoaștere a realității care consideră fenomenele izolate unele de altele și imuabile, concepe dezvoltarea ca un simplu proces de creștere, subapreciază contradicțiile interne ale fenomenelor, nerecunoscând rolul de motor primordial al dezvoltării. [Cf. fr. métaphysique, lat. metaphysica, germ. Metaphysik < gr. meta – după, physike – fizică].
Deci, la care metafizica te-ai referit ?
Si mai ales, ce consistenta sa se aglutineze?????
AGLUTINÁ, aglutinez, vb. I. Refl. (Despre particulele unor materiale) A se lipi unele de altele prin adeziune. ** (Despre bacterii, hematii etc.) A se lipi și a se precipita sub acțiunea unor substanțe. ** (Despre elemente ale vorbirii) A se lipi unul de altul formând un singur cuvânt. – Din fr. agglutiner, lat. agglutinans, -ntis.
Sa dau si eu un citat celebru:
Trei astme varstoace,
noroistea groace
caci bamba se stramuce
si goala se intoarce.
LikeLike
N-ai prins ideea principală, mai ales după citatele din Patapievici :))
Dar să spunem că se potriveşte a doua metafizică şi că aglutinarea duce la consistenţă.
A, şi se potriveşte şi Puric. Aşa de bine, că-n curând îl aruncăm pe Ţuţea la gunoi. Se ocupă cu voioşie de asta, ori de câte ori apare :))
LikeLike
Pai, consistenta…e deja aglutinata, din momentul T 0 al aparitiei sale. Este ca si cum s-ar referi vartos la Baba Batrana.
Si sa nu ard cumva niste circuite in oarecari minti, citatul dat de mine este din Stanislav Lem- Ciberiada.
😀 😀 😀
Te rog , dezvaluie infrigurata ratiune care a dus la citatul tau de mai sus.
Pentru ca retro-corolarul faptelor nu-mi este cunoscut, si nici cazuistica intrinseca a respectivului proces meditativ .
LikeLike
Nici o raţiune. Tocmai asta este. E rubrica dedicată primelor momente de la trezire, fără cele două cafele absolut necesare, alături de ţigările aferente. Cum ar veni, ce face gândirea înainte să meargă la baie :))
LikeLike
Aha. Pai de ce nu spui asa !!! Ca Pata din asta sunt si eu dimineata .
Ma bagasi in ceata, de-am ajuns sa citez din clasicii literaturii SF.
LikeLike
Atunci va trebui reformulata: nu meandrele concretului, ci meandrele colonului.
LikeLike
Păi, pana mea, chiar ţi se părea că aia e o chestie serioasă? Mă rog, minus ultima parte, cu Puric, aia însemnând că reuşisem să mă spăl pe faţă :))
Vor fi fel de fel de ciudăţenii de-astea :))
LikeLike
Şi o reformulare cumva în temă, aş zice :))
LikeLike
Io crezui ca gasisi iar f’o elucubratie patapieviciana. 😀
LikeLike
De-aici mi-a venit ideea. Ce, ţi se pare foarte diferită faţă de aia din header-ul blogului? :))
LikeLike
Pai, nu. Tomnai de aia am si fost indus in eroare.
LikeLike
=))))
Înseamnă că a ieşit chiar mai bine decât speram :)) Bun debut de rubrică :))
LikeLike
uuuhhhh, deci astea sunt meandrele concretului,….
LikeLike
Sinergia faptelor :)) De-astea.
LikeLike
Da mai lăsaţi omu’n pace. Dimineaţa, vezica urinară e plină şi apasă pe prostată, zic medicii, ceea ce duce la… aţi văzut, la ce!
LikeLike
Aici e vorba de vezica intelectuală :)) Şi apasă şi aia pe ceva, după cum se vede :))
LikeLike